Membrii corului Byzantion au susținut un concert de muzică bizantină în memoria rectorilor și a tuturor dascălilor instituției, adormiți întru Domnul, cu ocazia manifestărilor centenarului ASE.
În săptămâna 1-7 Aprilie 2013, Academia de Studii Economice din București a fost îmbrăcată în sărbătoare. Una din cele mai prestigioase instituții academice din țară a sărbătorit împlinirea a 100 de ani de la decretul regal din 6 aprilie 1913 prin care s-au pus bazele învățământului universitar românesc din domeniul economic.
„Anul 2013 este anul centenarului. Vă invităm pe toţi membrii comunităţii noastre universitare, dar şi pe prietenii noştri din alte universităţi, institute de cercetare, organe ale administraţiei publice sau firme partenere, să ne bucurăm împreună! Să cinstim cu tot respectul memoria înaintaşilor, să depăşim cu demnitate dificultăţile prezentului şi să făurim cu încredere un viitor strălucit! Vivat, crescat, floreat!”, a afirmat, în mesajul din deschiderea oficială a manifestărilor, prof. univ. dr. Pavel Năstase, Rector al ASE și Președinte al Senatului Universitar.
Evenimentele artistice care au marcat sărbătoarea ASE au fost o dovadă de înaltă ținută academică, aspectele organizatorice fiind asigurate cu profesionalism de Asociația „Alumni ASE”. Istoricul instituției a fost evocat prin depuneri de coroane, prin lansările a cinci volume legate de sărbătorirea centenarului, prin vernisaje, prin lansarea filmului documentar „Istoria ASE” realizat de TVR, prin inaugurarea muzeului ASE și prin acordarea distincției „Nihil sine Deo” Academiei, de către Casa Regală a României.
Prezența corului Byzantion în cadrul manifestărilor ASE 100 a reprezentat o deosebită onoare pentru membrii săi cu atât mai mult cu cât momentul muzical bizantin al interpreților ieșeni a constituit un preambul atât pentru concertul orchestrei „Camerata Regală” de la Ateneul Român, sub bagheta distinsului maestru Sabin Păutza, cât și pentru conferința binecunoscutului actor Dan Puric. De asemenea, membrii Byzantion au fost onorați de participarea alături de ei, în cadrul concertului, a profesorului grec Georgios Konstantinou.
Au fost interpretate cântări ale compozitorilor români și greci, extrase din emoționanta Slujbă a înmormântării mirenilor. Un moment aparte, de invocare a sonorităților bizantine, a fost reprezentat de o lucrare cu importanță istorică, trisaghionul Sfinte Dumnezeule în glas nenano, de Ioan Klada (secolul al XIX-lea), „al treilea izvor al Muzicii”, după Sf. Ioan din Damasc și Sf. Ioan Cucuzel. Este o pagină muzicală de referință a unuia dintre ultimii lampadari ai Catedralei „Sf. Sofia”, înaintea căderii Constantinopolului, în anul 1453, sub dominație turcească. Ecourile de altădată din catedrala Bizanțului au răsunat și acum, prin vocea, cu nuanțe athonite, a solistului Georgios Konstantinou. Ne-am regăsit, ca intepreți ai acestor imnuri de veacuri, în postura mijlocitorilor prin muzică ai înaintașilor imnografi precum Dimitrie Suceveanul, Macarie Ieromonahul, Ioan Popescu-Pasărea într-un dialog tainic, al sufletelor biruitoare, cu cei invocați spre pomenire, formatorii de școală ai Academiei.
Cuvintele pline de sens și de tensiune din cadrul textelor liturgice au atins un moment de maximă emoție în finalul concertului, prin fragmentul din irmosul calofonic Plâng și mă tânguiesc de Visarion Duhovnicul, care a activat la Mănăstirea Neamț la începutul secolului al XIX-lea și prin stihira cu același titlu, compusă de Amfilohie Iordănescu.
Deosebită prin complexitatea semantică a textelor, dar și prin diversitatea impresionantă de glasuri și de tacturi, slujba de pomenire a celor adormiți a reprezentat dintotdeauna, pentru noi toți, o chemare la zăbovire în tihna cugetării, o meditație intimă și realistă asupra scopului omului pe acest pământ. Invocarea prin muzică a celor care au slujit această instituție, a fost vegheată și de înțelepciunea personalității istorice a lui Nicolae Iorga, o piatră de temelie a învățământului ASE. Cuvintele lui sunt ecouri ale cuvintelor patristice de veacuri: „Gândul morții să-ți slujească în orice clipă, pentru a înțelege prețul vieții”.
Adrian Sîrbu