Corul psaltic Byzantion a concertat joi, la Curtici, și vineri, la Arad, în cadrul Festivalului Filocalia. Au fost momente de excepție, după cum de excepție a fost și repertoriul: „Psaltichia rumănească la curtea brâncovenilor”.
„Concertele au fost nu numai momente de îmbogățire culturală, ci momente de har, de bucurie, de duh, de stimulare pentru a întări legătura noastră și comuniunea noastră cu Domnul, pentru a ne opri să contemplăm raza Sa de frumusețe, care ne uimește, care ne „rănește” în interior și ne invită să urcăm spre frumusețiile răsăritului Celui de sus și să luăm din izvorul bucuriei Sale. Muzica psaltică este acea frumusețe spirituală ce ne cheamă în afară, dincolo de noi, pentru a învoca în noi bucuria lui Hristos și bucuria Învierii Lui.
Aceste manifestări au fost o celebrare a artei și frumuseții, clipe înălțătoare de accedere la memoria noastră culturală și spirituală, atât de bogată, dar și atât de diversificată. Psaltichia rămâne un simbol viu al strălucirii teoforice a artei bizantine, care este o artă ecelzială ale căror compoziții fac parte din repertoriul de sus, ce încearcă să exprime o frumusețe transcendentală dumnezeiască, originală și unică. Psaltichia găseșete calea cea mai rapidă către sufletul celui care o ascultă sau o cântă, pentru că exprimă o frumusețe cerească și hristologică”, a explicat Arhim. Teofan Mada, Vicar administrativ al Arhiepiscopiei Aradului – Director Festival.
Despre particularitatea acestor eveniment, de accedere la memoria noastră culturală și spirituală, membrii corului Byzantion au declarat:
„Concertul din seara aceasta reprezintă pentru noi, corul Byzantion, o sărbătoare, o comemorare și o provocare. O sărbătoare, pentru că ne bucurăm de cei 300 de ani deja impliniți de la scrierea primei colecții de cântări psaltice în graiul românesc, „Psaltichia rumănească” (1713), de către Filothei sin Agăi Jipei, protopsaltul de la curtea brâncovenilor. Însă, anul acesta sărbătorim și împlinirea a 200 de ani de la Reforma muzicii psaltice, care a pornit mai întâi în 1814 în Constantinopol urmând să fie cu mult entuziasm acceptată și aplicată în Muntenia și Moldova. Datorită acestei Reforme, ne este nouă astăzi accesibil repertoriul ce urmează să îl interpretăm, iar opera de exighisire îi aparține părintelui Macarie Ieromonahul, pe vremea mitropolitului Veniamin Costachi, atunci când de la mănăstirea Bârnova a plecat în 1831 la mănăstirea Neamț. O comemorare, pentru că pomenim 300 de ani de la actul martiric ale Sfinților brâncoveni ce au mărturisit dreapta credință pentru Hristos, chiar și cu prețul vieții lor. În final, o provocare pentru interpreți, pentru că repertoriul din seara aceasta este unul complex, dificil de înțeles, alcătuit din piese de largi dimensiuni, având sonorități și ethosuri poate mai puțin obișnuite pentru omul modern, pragmatic, raționalist, receptiv mai mult la sinteză și spectacular. Dar, cum spunea Sfântul Ioan Gură de Aur, în timpul slujbei nu există spectatori ci numai participanți activi. De aceea, provocarea noastră, a intepreților devine, într-un curs firesc, invitarea celor prezenți de a se lăsa pentru câteva clipe purtați peste veacuri în atmosfera slujbelor de altadată, de la fastul și strălucirea marilor praznice până la tânguirea și tainicul Săptămânii Patimilor, cu puțin înainte ca domnitorul Constantin Brâncoveanu să iși ia rămas bun de la pământul românesc”.
sursa: basilica.ro