Festivalul Masterclass International de Cânt Bizantin a debutat pe 4 iulie 2016, cu deschiderea oficială din sala „Achim Stoia” a Universității de Arte „George Enescu” din Iași. După salutul profesorilor invitați și al organizatorilor, a urmat slujba de pomenire a protopsaltului Lykourgos Angelopoulos și a arhimandritului Justin Pârvu.
Cursul de interpretare psaltică susținut de invitatul principal din Grecia, domnul Panagiotis Neochoritis, s-a desfășurat sub forma unui dialog verbal și muzical cu participanții. Intenția exprimată a domnului Neochoritis este aceea de a pune mai mult accent pe practică anul acesta, recurgând la teorie doar când este absolut necesar. Dialogul cu sala s-a concretizat în câteva sfaturi: psaltul trebuie să sistematizeze ceea ce îi este de folos, în procesul de învățare, în funcție de stadiul la care se află; cele doua direcții care trebuie urmărite, ca metodă de lucru, sunt învățarea temeinică a muzicii și preocuparea pentru starea sufletească, ambele înregistrând progrese atunci când se lucreaza cu un dascăl bun, așa cum un novice sporește duhovnicește alături de un stareț bătrân. Cum muzica bisericească presupune trei elemente: cuvântul, melodia, și retenția și miscarea, psaltul trebuie să exerseze cuvântul și melodia și sa fie atent la mișcări și la pauze.
Exemplificările cursanților avansați au dus la discutarea caracterului specific al muzicii psaltice, și anume simplitatea, direcția și finețea execuției. Așa cum în mănăstire, preocuparea constantă este de a nu mâhni sau supăra aproapele, tot astfel în muzica psaltică, atenția se îndeaptă spre detaliile fine. Progresul psaltului depinde doar de el, de răbdarea și smerenia lui.
Discuțiile au reliefat apoi importanța cuvântului la cântarile grabnice și a melosului și a etosului melosului la cele pe larg, rolul ornamentelor, cum se cântă mathimele, din ce rezultă ethosul, și dinamica legăturii dintre ucenic și dascăl, subliniindu-se respectul și recunoștința pe care ucenicul este dator să le arate dascălului chiar și atunci când a reușit să îl întreacă.
Cercetătorul paleograf monah Filotheu Bălan de la Mănăstirea Petru Vodă a susținut apoi o prezentare despre recunoașterea formulelor într-o partitură psaltică, pornind de la o exemplificare din Heruvicul în glasul I de Petru Lampadarie. Studiul său de caz a arătat că piesa – ca orice alta piesă din muzica psaltică – este alcătuită din formule melodice sau thesisuri. Folosind înregistrări cu psalti și exeplificări ale invitaților din sală, părintele a demonstat că thesisurile, la nivel notațional, pot fi executate sonor diferit.
Prezentarea Prof. Dr. Nicolae Gheorghiță s-a axat pe chinonicul duminical în perioada post bizantină – subiectul unei studiu amplu concretizat în publicarea unei cărți pe această temă. Prezentarea a abordat aspecte precum originea textelor, periodizare, tehnici de transformări melodice și construirea melosului.
După pauză, cursul opțional de kanonaki, susținut de doamna Conf. Dr. Maria Alexandru, a prezentat instrumentul, câteva elemente introductive, tehnici de acordaj și exerciții de bază pentru ilustrarea celor opt glasuri și a modului în care kanonaki poate fi util în învățarea lor.
În prima sesiune de lucru pentru ansamblul psaltic, domnul Prep. Univ. Adrian Sîrbu a prezentat aparatul sonor, cu exemplificări video și etapele încălzirii vocii, pornind de la elemente de gimnastică și vocalize. Apoi a abordat prima piesă care va fi inclusă în concertul de la finalul evenimentului, punând accent pe intervalica glasurilor din componența acesteia.
Sorina Chiper
PR – Asociația Culturală Byzantion
