{"id":297,"date":"2017-02-17T07:10:32","date_gmt":"2017-02-17T07:10:32","guid":{"rendered":"https:\/\/byzantion.ro\/reguli-de-baza-in-alegerea-si-pregatirea-si-abordarea-unei-partituri-psaltice-ii\/"},"modified":"2017-02-17T07:10:32","modified_gmt":"2017-02-17T07:10:32","slug":"reguli-de-baza-in-alegerea-si-pregatirea-si-abordarea-unei-partituri-psaltice-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/byzantion.ro\/reguli-de-baza-in-alegerea-si-pregatirea-si-abordarea-unei-partituri-psaltice-ii\/","title":{"rendered":"Reguli de baz\u0103 \u00een alegerea \u0219i preg\u0103tirea \u0219i abordarea unei partituri psaltice (II)"},"content":{"rendered":"

\"partituraEtapa a III-a – abordarea partiturii la repeti\u021bii.<\/strong><\/span><\/p>\n

<\/p>\n

1. În\u0103l\u021bimea sonor\u0103<\/em> a întregii cânt\u0103ri va fi aleas\u0103 în func\u021bie de: <\/span><\/p>\n

    \n
  1. posibilit\u0103\u021bile vocale ale cori\u0219tilor, registrul vocilor majoritare;<\/span><\/li>\n
  2. ambitusul cânt\u0103rii, \u021binând cont de preponderen\u021ba registrului grav sau acut al cânt\u0103rii;<\/span><\/li>\n
  3. gradul de solicitare vocal\u0103 \u0219i locul piesei în concert\/slujb\u0103 (de exemplu, dac\u0103 în debutul unei privegheri, slava de la Vecernie are un registru preponderent acut, se va prefera alegerea unei baze mai joase, pentru a asigura confortul vocal \u0219i pentru restul privegherii. Pentru pasajele grave ale cânt\u0103rii, pot ajuta isonarii ba\u0219i, prin melos). <\/span><\/li>\n<\/ol>\n

    2. Tempoul <\/em>final al cânt\u0103rii va fi ales în func\u021bie de specia cânt\u0103rii \u0219i de contextul liturgic (la modul ideal, cântarea în concert nu ar trebui s\u0103 afecteze regulile de interpretare a unei piese).<\/span><\/p>\n

    3. Analiza partiturii<\/em> la nivel micro-structural presupune nu doar cunoa\u0219terea thesisurilor<\/em> ci \u0219i cunoa\u0219terea motivelor melodice care alc\u0103tuiesc un thesis. Prin urmare, dirijorul trebuie s\u0103 de\u021bin\u0103 urm\u0103toarele cuno\u0219tin\u021be:<\/span><\/p>\n

      \n
    1. s\u0103 \u0219tie cum s\u0103 ornamenteze în moduri variate fiecare motiv melodic;<\/span><\/li>\n
    2. s\u0103 \u0219tie s\u0103 propun\u0103 diverse ornament\u0103ri cori\u0219tilor, în func\u021bie de:<\/span>
      – posibilit\u0103\u021bile lor vocale;<\/span>
      – stilul de interpretare ales, care poate diferi în func\u021bie de direc\u021bia estetic\u0103 aleas\u0103 de dirijor, dar \u0219i de contextul liturgic.<\/span><\/li>\n
    3. s\u0103 \u0219tie care este combina\u021bia optim\u0103 de ornament\u0103ri ale motivelor (de la simplitate la hiperornamentare, astfel încât s\u0103 se asigure mai întâi de toate atmosfera de rug\u0103ciune<\/strong>, transmiterea mesajului<\/strong> cânt\u0103rii, ethosurile<\/strong> glasurilor cânt\u0103rii \u0219i NU<\/strong> calit\u0103\u021bile vocale ale cori\u0219tilor\/solistului.<\/span><\/li>\n<\/ol>\n

      4. Citirea partiturii<\/em>. Dup\u0103 prezentarea, de c\u0103tre dirijor, a principalelor informa\u021bii despre cântare (compozitorul, contextul istoric, specia cânt\u0103rii, textul cânt\u0103rii \u0219i eventuala comentare a sensurilor acestuia, structura melodic\u0103, glasurile din interiorul cânt\u0103rii etc.), primul contact cu partitura se va face cu ajutorul paralaghiei, adordând un tempo mai rar decât cel normal, pentru fixarea thesis-urilor dar \u0219i ca ocazie pentru verificarea intervalelor. Piesa va fi împ\u0103r\u021bit\u0103 de p\u0103r\u021bi, fraze, thesis-uri, iar fiecare thesis va fi mai intâi exemplificat de c\u0103tre dirijor. <\/span><\/p>\n

      Oricât de tenta\u021bi am fi, din comoditate sau din cauza timpului redus s\u0103 ignor\u0103m aceast\u0103 etap\u0103, paralaghia este definitorie în consolidarea mai ales a sc\u0103rilor \u0219i intervalelor \u0219i în memorarea thesis-urilor. Deja de la aceast\u0103 etap\u0103, dirijorul face cunoscut\u0103 cori\u0219tilor structurarea piesei pe p\u0103r\u021bi, punctele culminante, eventualele introduceri, pun\u021bi de leg\u0103tur\u0103 etc.<\/span><\/p>\n

      5. Desprinderea de partitur\u0103<\/em>. Pe m\u0103sur\u0103 ce repeti\u021biile avanseaz\u0103, dac\u0103 nivelul cori\u0219tilor este mai avansat, dirijorul va insista progresiv pe desprinderea de partitura prin memorarea thesis-urilor melodice. Repetarea cânt\u0103rii în vederea memor\u0103rii se va face pe p\u0103r\u021bi. O dat\u0103 parcurs\u0103 o parte de mai multe ori, se va trece la a doua parte. Dup\u0103 repetarea acesteia, se vor lega p\u0103r\u021bile între ele. În acest mod, se va parcurge întreaga pies\u0103, dirijorul având grij\u0103 ca membrii grupului s\u0103 fie din ce în ce mai pu\u021bin dependen\u021bi de partitur\u0103.<\/span><\/p>\n

      Acestea au fost câteva reguli pe care un conduc\u0103tor de cor psaltic ar fi recomandat s\u0103 le cunoasc\u0103 pentru a impune grupului disciplin\u0103, profesionalism \u0219i progres. Într-un articol viitor, vom prezenta câteva reguli pentru organizarea repeti\u021biilor cu un grup de muzic\u0103 psaltic\u0103.<\/span><\/p>\n

      de Adrian SÎRBU<\/strong><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      Etapa a III-a – abordarea partiturii la repeti\u021bii.<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":584,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"rank_math_lock_modified_date":false,"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[62],"tags":[],"class_list":["post-297","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-editoriale"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/297"}],"collection":[{"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=297"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/297\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/584"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=297"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=297"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=297"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}