{"id":183,"date":"2013-07-16T12:00:00","date_gmt":"2013-07-16T12:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/byzantion.ro\/prof-dr-lykourgos-angelopoulos-asta-i-marea-mea-bucurie-sa-i-ajut-pe-tineri-sa-progreseze\/"},"modified":"2013-07-16T12:00:00","modified_gmt":"2013-07-16T12:00:00","slug":"prof-dr-lykourgos-angelopoulos-asta-i-marea-mea-bucurie-sa-i-ajut-pe-tineri-sa-progreseze","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/byzantion.ro\/prof-dr-lykourgos-angelopoulos-asta-i-marea-mea-bucurie-sa-i-ajut-pe-tineri-sa-progreseze\/","title":{"rendered":"Prof. dr. Lykourgos Angelopoulos: \u201eAsta-i marea mea bucurie, s\u0103-i ajut pe tineri s\u0103 progreseze\u201d"},"content":{"rendered":"

\"LykourgosLykourgos Angelopoulos este un maestru al muzicii psaltice grece\u0219ti \u0219i interna\u021bionale. Profesor la Conservatorul de Stat din Atena \u0219i Arhonte Protopsalt al Arhiepiscopiei Ecumenice de Constantinopol, domnia sa a \u00eenfiin\u021bat \u0219i dirijeaz\u0103 din anul 1977 Corul Bizantin Grec.<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

Un om de o modestie rar\u0103, m\u0103runt \u0219i firav, dar cu o mare putere l\u0103untric\u0103, \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 cu d\u0103rnicie ucenicilor s\u0103i \u00een muzica bizantin\u0103 – a\u0219a l-am cunoscut noi.  La cei 72 de ani, toat\u0103 fiin\u021ba sa izvor\u0103\u0219te deja lumina \u0219i bucuria unei vie\u021bi puse \u00een slujba muzicii biserice\u0219ti. <\/strong><\/p>\n

Despre menirea muzicii bizantine ast\u0103zi, despre situa\u021bia acesteia \u00een Rom\u00e2nia, despre cea mai mare \u00eemplinire a vie\u021bii domniei sale \u0219i altele v\u0103 invit\u0103m s\u0103 citi\u021bi \u00een interviul acordat cu prilejul particip\u0103rii la a \u0219asea edi\u021bie a Masterclass-ului de C\u00e2nt Bizantin organizat \u0219i \u00een acest an la Ia\u0219i. <\/strong><\/p>\n

Domnule Profesor, care este menirea muzicii bizantine ast\u0103zi, \u00een cadrul muzicii universale?<\/em><\/p>\n

Pe de o parte, muzica bizantin\u0103 este prin excelen\u021b\u0103 muzica Bisericii. Ea s-a n\u0103scut \u00een marele Imperiu Roman de R\u0103s\u0103rit pe care l-a fondat Sf\u00e2ntul Constantin cel Mare, aceast\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie d\u0103inuind mai bine de o mie de ani. \u00cen decursul acestui mileniu, putem identifica mai \u00eent\u00e2i marii imnografi, iar apoi avem compozitorii pe care-i cunoa\u0219tem dup\u0103 numele lor. \u00cen manuscrisele din secolul al XII-lea sunt men\u021biona\u021bi imnografii Sf\u00e2ntul Ioan Damaschin, Sf\u00e2ntul Andrei Criteanul \u0219i al\u021bii.<\/p>\n

Exist\u0103 un repertoriu imens al acestei muzici, iar multe dintre c\u00e2nt\u0103rile veacurilor trecute nu le mai auzim ast\u0103zi \u00een Sf\u00e2nta Biseric\u0103. Dintre acestea putem selecta unele care sunt foarte frumoase pentru a le c\u00e2nta \u00een concerte, astfel \u00eenc\u00e2t ascult\u0103torii s\u0103 se poat\u0103 bucura \u0219i de ele. \u0218i nu vorbim doar de ascult\u0103torii ortodoc\u0219i cre\u0219tini, ci \u0219i de ceilal\u021bi, pentru c\u0103 aceste c\u00e2nt\u0103ri, din punct de vedere muzical, \u00eensumeaz\u0103 o lume extraordinar\u0103, de o rar\u0103 fine\u021be, foarte, foarte interesant\u0103. A\u0219adar, ne dorim ca \u0219i pe calea concertelor s\u0103 aducem acest tezaur unui public c\u00e2t mai larg.<\/p>\n

Nota\u021bia muzical\u0103 provine din semnele prozodice ale limbii grece\u0219ti care \u00een acest moment nu mai sunt prezente \u00een ortografia limbii eline. Acestea supravie\u021buiesc \u0219i ast\u0103zi prin muzica bizantin\u0103. Deci iat\u0103 c\u0103 aceast\u0103 muzic\u0103 ne duce cu multe, multe veacuri \u00een trecut, direct la r\u0103d\u0103cini, \u0219i \u00een acela\u0219i timp ea este un mijloc extraordinar pentru educa\u021bia tinerilor, pentru c\u0103 ei sunt astfel altoi\u021bi \u00een aceast\u0103 tulpin\u0103 a marii tradi\u021bii eline.<\/p>\n

\u201eToat\u0103 aceast\u0103 dispozi\u021bie spre unirea teoriei cu practica<\/strong>ne d\u0103 speran\u021b\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n

Cum a\u021bi caracteriza situa\u021bia muzicii bizantine din Rom\u00e2nia, comparativ cu celelalte \u021b\u0103ri ortodoxe?<\/em><\/p>\n

\u00cen ultimii 20 de ani se observ\u0103 o foarte mare \u00eenflorire aici, \u00een Rom\u00e2nia \u0219i v\u0103d c\u0103 sunt foarte mul\u021bi tineri preocupa\u021bi de studiul \u0219i interpretarea acestei muzici. Doresc s\u0103 subliniez \u00eens\u0103 c\u0103 aceasta este opera unor oameni care stau \u00een spate \u0219i pur \u0219i simplu s-au jertfit pentru acest scop. Ei lucreaz\u0103 foarte mult ca s\u0103 pun\u0103 toate aceste lucruri pe picioare. Toat\u0103 aceast\u0103 atmosfer\u0103, toat\u0103 aceast\u0103 dispozi\u021bie spre cercetare \u0219i spre unirea teoriei cu practica ne m\u00e2ng\u00e2ie \u0219i ne d\u0103 mult\u0103 speran\u021b\u0103. \u00cenainte, \u00een acest domeniu existau multe probleme, erau multe dificult\u0103\u021bi.<\/p>\n

Despre ce dificult\u0103\u021bi era vorba?<\/em><\/p>\n

Dificult\u0103\u021bile erau cauzate de vechiului regim care nu favoriza muzica bisericeasc\u0103.<\/p>\n

Ce a\u0219tept\u0103ri ave\u021bi de la tinerii interpre\u021bi \u0219i cercet\u0103tori din domeniul muzicii bizantine?<\/em><\/p>\n

Cercetarea muzicii bizantine este extraordinar  de complex\u0103, sunt at\u00e2tea teme care se ivesc! Dar, de bun\u0103 seam\u0103, domeniul cercet\u0103rii a fost o \u00eencercare ne\u00eentrerupt\u0103, at\u00e2t \u00een perioada mai veche, c\u00e2t \u0219i \u00een prezent. Avem vesti\u021bi muzicologi aici, \u00een Rom\u00e2nia, dar \u0219i \u00een alte \u021b\u0103ri \u0219i vedem ast\u0103zi c\u0103 din ce \u00een ce mai mul\u021bi tineri sunt interesa\u021bi \u00een acest sens;  toate acestea produc o clim\u0103 foarte favorabil\u0103 pentru promovarea  muzicii bizantine, prin interpretare, dar \u0219i prin cercetare.<\/p>\n

\u201eS\u0103 ne st\u0103p\u00e2nim, fiecare dintre noi, c\u0103ci ne afl\u0103m \u00een Biseric\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00cen interpretarea muzicii biserice\u0219ti exist\u0103 riscul ca psaltul s\u0103 fie foarte atent la calit\u0103\u021bile lui vocale \u0219i s\u0103 uite de fapt c\u0103 el trebuie s\u0103-L propov\u0103duiasc\u0103, s\u0103-L laude pe Dumnezeu. Cum poate fi dep\u0103\u0219it\u0103 aceast\u0103 problem\u0103? <\/em><\/p>\n

Aici are un rol foarte important educa\u021bia. Trebuie s\u0103 ne re\u021binem, s\u0103 ne st\u0103p\u00e2nim, fiecare dintre noi, \u0219i s\u0103 ne aducem aminte unde ne afl\u0103m; ne afl\u0103m \u00een Biseric\u0103. S\u0103 nu ne \u00eendep\u0103rt\u0103m de textul care este scris \u0219i care ne asigur\u0103 cadrul \u00een care ne putem mi\u0219ca. S\u0103 nu exager\u0103m. Din p\u0103cate, uneori nu to\u021bi psal\u021bii sunt educa\u021bi sau nu au preg\u0103tirea necesar\u0103. Cred c\u0103 cel mai important este ca psaltul s\u0103 fie instruit, at\u00e2t din punct de vedere muzical, c\u00e2t \u0219i din punct de vedere metodologic, ca s\u0103 \u0219tie \u0219i cum st\u0103, \u0219i cum c\u00e2nt\u0103. Dac\u0103 poate s\u0103 formeze un cor de copiii, ce frumos ar fi!<\/p>\n

Noi avem modelul Patriarhiei Ecumenice, cel pu\u021bin \u00een decursul ultimelor secole, \u0219i \u00eenfiin\u021b\u0103m coruri cu un num\u0103r mic de oameni, iar copiii sunt mereu prezen\u021bi. Ace\u0219ti copii, de la v\u00e2rsta de 7-8 ani\u0219ori vin \u0219i zic textul dinainte, kanonarhima<\/em> se nume\u0219te aceasta, \u021bin isonul sau c\u00e2nt\u0103 la caden\u021be, \u0219i a\u0219a, \u00eencet-\u00eencet, ei \u00eenva\u021b\u0103. \u0218i pe urm\u0103 s\u0103-i vezi c\u0103 devin psal\u021bi cu adev\u0103rat \u0219i \u0219tiu exact cum trebuie c\u00e2ntat. Aceasta \u00eencerc\u0103m s\u0103 facem. E greu, pentru c\u0103 \u00een ora\u0219ele mari pe cei mici trebuie s\u0103-i aduc\u0103 p\u0103rin\u021bii, e periculos s\u0103-i lase altfel, \u0219i e necesar un efort, dar merit\u0103, pentru c\u0103 v\u0103d la ei foarte mult\u0103 dispozi\u021bie pentru a\u0219a ceva.<\/p>\n

\u201eExist\u0103 diferen\u021be \u00een muzica bisericeasc\u0103, a\u0219a cum exist\u0103 \u0219i \u00een cea popular\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n

Ce p\u0103rere ave\u021bi despre dezvoltarea unor variante na\u021bionale ale muzicii bizantine? Reprezint\u0103 ele o sc\u0103dere sau o dezvoltare, o curgere fireasc\u0103 a acestui tip de muzic\u0103? <\/em><\/p>\n

Este natural. \u00cen tradi\u021bia fiec\u0103rui popor exist\u0103 diferen\u021be. \u0218i a\u0219a cum exist\u0103 diferen\u021be \u00een muzica popular\u0103, de exemplu, a\u0219a exist\u0103 \u0219i diferen\u021be \u00een muzica bisericeasc\u0103. Este important s\u0103 se p\u0103streze acest cadru al muzicii biserice\u0219ti, acest context s\u0103 fie bine stabilit, s\u0103 nu ias\u0103 \u00een afar\u0103, pentru c\u0103 noi numim muzica din afara Bisericii, muzic\u0103 lumeasc\u0103.<\/p>\n

Muzica bisericeasc\u0103 are un anumit stil, un anumit etos \u0219i poate prezenta diferite varia\u021biuni, \u00een func\u021bie de dasc\u0103l. Noi \u00eencerc\u0103m s\u0103 p\u0103str\u0103m aceast\u0103 tradi\u021bie \u0219i c\u00e2nt\u0103m dup\u0103 edi\u021biile Patriarhiei Ecumenice sau dup\u0103 liturghierele celor trei dasc\u0103li care au pus bazele tradi\u021biei actuale. Dar exist\u0103 \u0219i alte tradi\u021bii locale care sunt influen\u021bate de muzica apusean\u0103. De exemplu, \u00een insulele din Marea Ionic\u0103 avem o influen\u021b\u0103 destul de puternic\u0103 din apus. \u00cen insula Kefalonia po\u021bi g\u0103si compozitori care de\u0219i scriu cu nota\u021bie bizantin\u0103, \u00ee\u021bi pot prezenta o c\u00e2ntare (un Heruvic<\/em>) pe patru voci, pentru c\u0103 a\u0219a se c\u00e2nt\u0103 acolo. \u0218i \u00een insula Corfu exist\u0103 aceast\u0103 tradi\u021bie local\u0103, dar psal\u021bii s-au str\u0103duit s\u0103 \u00eenve\u021be \u0219i muzica bizantin\u0103 merg\u00e2nd la Constantinopol pentru acest lucru. \u00cen secolul al XIX-lea a existat o influen\u021b\u0103 puternic\u0103 a muzicii apusene \u00een Grecia \u0219i din aceast\u0103 cauz\u0103 sunt coruri pe mai multe voci care c\u00e2nt\u0103 muzic\u0103 bisericeasc\u0103 mai armonizat\u0103. Dar \u00een ultimele decenii, prin \u00eentemeierea unor \u0219coli de muzic\u0103, prin introducerea muzicii bizantine \u00een curriculumul universitar, se remarc\u0103 o \u00eenflorire \u0219i o valorizare a ei \u0219i \u00een spa\u021biul elen.<\/p>\n

Muzica bizantin\u0103 \u0219i muzica apusean\u0103 au o r\u0103d\u0103cin\u0103 comun\u0103<\/strong><\/p>\n

Dumneavoastr\u0103 a\u021bi studiat at\u00e2t muzica veche occidental\u0103, muzica bizantin\u0103, c\u00e2t \u0219i muzica contemporan\u0103. Exist\u0103 leg\u0103turi \u00eentre ele?<\/em><\/p>\n

Am avut bucuria s\u0103 colaborez cu Marcel P\u00e9r\u00e8s <\/em>\u0219i cu Michel Le Bleu, doi reprezentan\u021bi de seam\u0103 ai muzicii apusene vechi \u0219i a\u0219a am \u00een\u021beles c\u0103 exist\u0103 urme ale muzicii bizantine \u0219i \u00een aceste vechi manuscrise apusese, mai ales din secolele VI, VII \u0219i VIII, c\u00e2nd diferi\u021bi papi de la Roma erau de origine greac\u0103. Deci, dac\u0103 ne \u00eentoarcem \u00een timp, vedem c\u0103 r\u0103d\u0103cina celor dou\u0103 (a muzicii bizantine \u0219i a muzicii apusene) este comun\u0103. Mai t\u00e2rziu au \u00eenceput s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze, dar din primul mileniu cre\u0219tin g\u0103sim aceste vestigii care ne arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 o origine comun\u0103.<\/p>\n

 Muzica aceasta contemporan\u0103 pe care am interpretat-o este altceva. Am colaborat cu compozitori importan\u021bi care s-au inspirat din muzica bizantin\u0103, din etosul, din stilul, din glasurile ei, din anumite formul\u0103ri muzicale ale acesteia. Am observat c\u0103 respectivii compozitori nu au \u00eencercat s\u0103 \u201e\u00eenfrumuse\u021beze\u201d muzica bizantin\u0103, crez\u00e2nd c\u0103 ea nu este destul de frumoas\u0103 \u0219i trebuie s\u0103 o ajute cumva, ci s-au apropiat \u00een alt mod de ea. S\u0103-l men\u021bion\u0103m pe domnul Michalis Adamis care este \u0219i corifeul acestui curent de folosire a muzicii bizantine ca surs\u0103 de inspira\u021bie pentru muzica contemporan\u0103. Rezultatul acestei inspira\u021bii este muzica contemporan\u0103, care este mai ales muzic\u0103 de avangard\u0103.<\/p>\n

Este permis\u0103 aceast\u0103 combina\u021bie, aceast\u0103 inspira\u021bie?<\/em><\/p>\n

De ce nu? Ea nu este muzic\u0103 liturgic\u0103, nu se vrea c\u00e2ntat\u0103 \u00een stran\u0103; menirea muzicii contemporane este alta. Muzica bisericeasc\u0103 are o alt\u0103 filosofie: aici folosim elementele tradi\u021bionale (acelea\u0219i glasuri, acelea\u0219i formule muzicale) \u0219i chiar dac\u0103 fiecare compozitor poate aduce ceva nou, r\u0103m\u00e2nem \u00een acest cadru, \u00een acest flux al tradi\u021biei. Deci una este muzica \u00een biseric\u0103, alta este muzica din afara ei, care se poate inspira din cea din biseric\u0103.<\/p>\n

\u201eAsta-i marea mea bucurie, s\u0103-i ajut pe tineri s\u0103 progreseze\u201d<\/strong><\/p>\n

V\u0103 rog s\u0103 ne povesti\u021bi un moment care v-a marcat cariera. <\/em><\/p>\n

Un fapt care mi-a marcat via\u021ba e c\u0103 am fost timp de 11 ani elev al domnului Simon Karas. Atunci am \u00eenceput s\u0103 intru \u00een esen\u021ba muzicii bizantine \u0219i s\u0103 o \u00een\u021beleg profund. \u00cen decursul acestor 11 ani, primul lucru pe care l-am f\u0103cut a fost muzica bisericeasc\u0103. Mai apoi m-am ocupat \u0219i de muzica popular\u0103 greceasc\u0103, am \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i un instrument tradi\u021bional, dar \u0219i dansuri populare. De\u0219i cursurile erau trecute \u00een program de dou\u0103 ore, ele durau c\u00e2te \u0219ase ore.<\/p>\n

Care este cea mai mare \u00eemplinire a vie\u021bii dumneavoastr\u0103?<\/em><\/p>\n

C\u00e2nd creezi o oper\u0103, nu apuci bine s\u0103 o termini \u0219i trebuie s\u0103 \u00eencepi alt lucru. Pentru mine, cea mai mare satisfac\u021bie e s\u0103-i v\u0103d pe elevii, pe studen\u021bii mei, pe cei pe care i-am ajutat c\u0103 progreseaz\u0103 \u00een domeniul muzicii bizantine. \u0218i zic: Slav\u0103 Domnului!<\/em> Din acest punct de vedere, eu sunt foarte bucuros, foarte mul\u021bumit.<\/p>\n

Ave\u021bi un sf\u00e2nt pe care-l sim\u021bi\u021bi mai apropiat de suflet?<\/em><\/p>\n

Am mul\u021bi sfin\u021bi pe care-i simt apropia\u021bi. V\u0103 spun sincer, n-a\u0219 putea s\u0103 spun unul mai mult dec\u00e2t cel\u0103lalt. De la fiecare sf\u00e2nt am \u0219i c\u00e2te un ajutor deosebit, dac\u0103 mi-aduc aminte.<\/p>\n

\u00cen prezent, ce v\u0103 bucur\u0103 cel mai mult?<\/em><\/p>\n

Muzica \u0219i progresul ucenicilor mei. Noi acum apar\u021binem genera\u021biei care se duce \u0219i \u00eentr-adev\u0103r, aceasta este o bucurie mare: s\u0103 vezi c\u0103 r\u0103m\u00e2n oameni, \u0219i sunt aici, al\u0103turi de noi, e ceva palpabil. Asta-i marea mea bucurie, s\u0103-i ajut pe tineri s\u0103 progreseze. A\u0219 dori s\u0103 v\u0103 mul\u021bumesc foarte mult pentru onoarea pe care mi-o face\u021bi. A\u0219 dori s\u0103 mul\u021bumesc Universit\u0103\u021bii de Arte \u201eGeorge Enescu\u201d din Ia\u0219i pentru organizarea acestui eveniment (n.r. Materclass-ul de C\u00e2nt Bizantin), care \u00eentr-adev\u0103r prezint\u0103 Ia\u0219ul ca un centru de promovare a muzicii bizantine \u0219i mul\u021bumesc Universit\u0103\u021bii de Arte pentru marea cinste pe care mi-a f\u0103cut-o, decern\u00e2ndu-mi titul de Doctor Honoris Causa.<\/p>\n

Sursa: doxologia.ro<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Lykourgos Angelopoulos este un maestru al muzicii psaltice grece\u0219ti \u0219i interna\u021bionale. Profesor la Conservatorul de Stat din Atena \u0219i Arhonte Protopsalt al Arhiepiscopiei Ecumenice de Constantinopol, domnia sa a \u00eenfiin\u021bat \u0219i dirijeaz\u0103 din anul 1977 Corul Bizantin Grec.<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":627,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"rank_math_lock_modified_date":false,"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[11],"tags":[],"class_list":["post-183","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-prietenii-corului"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/183"}],"collection":[{"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=183"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/183\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/627"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=183"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=183"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=183"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}