{"id":2504,"date":"2012-07-31T20:59:00","date_gmt":"2012-07-31T18:59:00","guid":{"rendered":"https:\/\/byzantion.ro\/?post_type=editii_masterclass&p=2504"},"modified":"2022-07-07T21:48:55","modified_gmt":"2022-07-07T19:48:55","slug":"o-recenzie-a-masterclass-ului-de-cant-bizantin-2012","status":"publish","type":"editii_masterclass","link":"https:\/\/byzantion.ro\/editii_masterclass\/o-recenzie-a-masterclass-ului-de-cant-bizantin-2012\/","title":{"rendered":"O recenzie a MasterClass-ului de C\u00e2nt Bizantin – 2012"},"content":{"rendered":"\n

Masterclass-ul de C\u00eent Bizantin – edi\u0163ia a V-a aniversar\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

– rezumatul evenimentului –<\/p>\n\n\n\n

10-15 iulie, aula Conservatorului George Enescu din Ia\u015fi. <\/p>\n\n\n\n

Organizator principal<\/em>: Asocia\u021bia Cultural\u0103 Byzantion, Universitatea de Arte \u201eGeorge Enescu\u201d din Ia\u0219i, Mitropolia Moldovei \u0219i Bucovinei \u0219i Prim\u0103ria Municipiului Ia\u0219i.<\/p>\n\n\n\n

Problematica propus\u0103<\/em>: Cromatismul.<\/p>\n\n\n\n

Av\u00eend \u00een vedere vastitatea subiectului, timpul foarte scurt, \u015fi neomogenitatea cunoa\u015fterii numero\u015filor cursan\u0163i, s-a putut atinge doar un singur aspect (\u00eens\u0103 temeinic), anume intervalica genurilor cromatice.<\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n

 Sper\u0103m ca celelalte aspecte -aproximativ 20- ale cromatismului s\u0103 fie discutate \u00eentr-o edi\u0163ie viitoare. <\/p>\n\n\n\n

Invita\u0163i rom\u00e2ni<\/em>: pr. prof. dr. Vasile Gr\u0103jdean, prof. dr. Vasile Vasile, prof. dr Laura Vasiliu, conf. dr. Elena Chircev, lect. dr. Zamfira D\u0103nil\u0103, lect. Melania Nagy, muz. Costin Moisil, prof. Lauren\u0163iu Tru\u0163\u0103, \u015fi conf. dr. Nicolae Gheorghi\u0163\u0103 (care n-a putut veni, dar a fost reprezentat de un studiu despre o posibil\u0103 practic\u0103 polifonic\u0103 \u00een spa\u0163iul byzantin, idee interesant\u0103 \u00eens\u0103 infirmat\u0103 de tradi\u0163ia manuscris\u0103, care demonstreaz\u0103 statornicia g\u00eendirii monodice, din care s-au desprins ereticii polifoni\u015fti latini).<\/p>\n\n\n\n

– Din partea conservatorului clujean s-a reamintit importan\u0163a cercet\u0103rii Teoreticonului lui Macarie, iar din a celui ie\u015fean s-a lansat o revist\u0103 de specialitate \u015fi a fost prezentat un interesant \u015fi util mod de predare a semnelor ornamentale. \u00cen calitate de cercet\u0103tori-teoreticieni dar mai ales ca monahi, suger\u0103m c\u0103, \u00een consonan\u0163\u0103 cu \u00eentreaga g\u00eendire muzical\u0103 psaltic\u0103, ar trebui o clar\u0103 \u015fi explicit\u0103 delimitare \u00eentre semnele ce descriu marile ipostasuri, acestea fiind forme substan\u0163ial-conceptuale, cu con\u0163inut ideatic \u015fi muzical distinct, precum Vlemmidis sau Bryennios t\u00eelcuiesc \u015fi mistic, \u015fi semnele ce poart\u0103 uneori acela\u015fi nume \u015fi care descriu simple preferin\u0163e de execu\u0163ie. A nu l\u0103muri \u00eentre noima cuv\u00eentului (ipostasul \u00een sine) \u015fi caligrafia acestuia (semiografia) risc\u0103 s\u0103 arunce \u00een derizoriu \u00eentregul e\u015fafodaj gnoseologic al artei mistice psaltice.<\/p>\n\n\n\n

– Prep. drd. Adrian S\u00eerbu \u015fi monahul Filotheu B\u0103lan, pun\u00e2nd \u00een lumin\u0103 c\u00eeteva din \u00eentreb\u0103rile pe care le ridic\u0103 terminologia \u015fi conceptele din teoreticoanele rom\u00e2ne\u015fti, au eviden\u0163iat m\u0103iestria componistic\u0103 \u015fi interpretativ\u0103 a psal\u0163ilor \u015ecolii de la Neam\u0163 (sec. 18 \u015fi 19), v\u0103dit superioar\u0103 celor grece\u015fti, a\u015fa cum dealtfel au fost multe din \u015fcolile rom\u00e2ne\u015fti de psaltic\u0103, p\u00een\u0103 la \u00eenchiderea lor de c\u0103tre Cuza. A\u015ftept\u0103m cu rug\u0103ciune continuarea acestor cercet\u0103ri \u015fi momentul \u00een care nu vom mai pl\u0103ti bir nim\u0103nui ca s\u0103 c\u00eent\u0103m lui Dumnezeu din comoara \u0163\u0103rii noastre.<\/p>\n\n\n\n

Dintre subiectele invita\u0163ilor str\u0103ini, amintim<\/em>:<\/p>\n\n\n\n

– Prof. dr. Georgios Konstantinou a lansat edi\u0163ia a doua a teoreticonului s\u0103u, dotat acum \u015fi cu CD spre exemplificarea a selec\u0163iilor din manual. Cursurile sale dinamice \u015fi m\u0103rturisitoare a Ortodoxiei au pus accent pe acurate\u0163ea \u015fi comportamentul intervalelor \u00een genul cromatic. Desigur, practica melodic\u0103 nu cuantizeaz\u0103, ci mai degrab\u0103 adie \u00eentru ethosul unei structuri ritmico-melodice.<\/p>\n\n\n\n

– Prof. Christos Tsiamoulis, un artist instrumentist de mare rafinament, a prezentat \u015fi a suportat cu demnitate \u00eenfr\u00eengerea bog\u0103\u0163iei \u015fi virtuozit\u0103\u0163ii muzicii sale laice \u00een fa\u0163a sfin\u0163eniei psalticii. Curios c\u0103 mul\u0163i dintre monahii cursan\u0163i mai uitau, ame\u0163i\u0163i de farmecul exoticului instrument, c\u0103 Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i au anathematisit muzica instrumental\u0103 \u015fi c\u0103 mai cu seam\u0103 monahul nu trebuie nici s\u0103 asculte muzic\u0103 laic\u0103. Sper\u0103m c\u0103 \u00een edi\u0163iile viitoare interpre\u0163ii \u015fi cercet\u0103torii rom\u00e2ni vor avea ocazia de a dovedi bog\u0103\u0163ia folclorului nostru, la fel de \u00eempletit \u015fi doveditor al tradi\u0163iei byzantine, \u015fi care, prin intervalica netemperat\u0103 \u015fi structurile modale extrem de complexe, vor sugera psal\u0163ilor o metod\u0103 de revenire la \u00een\u0163elegerea natural-netemperat\u0103 a melosurilor byzantine prin simpla cunoa\u015ftere (audiere) a tradi\u0163iei populare rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n\n\n\n

– Prof. Lykourgos Angelopoulos, muzician de ad\u00eenc\u0103 pricepere a sensului Psaltichiei ca gl\u0103suire dumnezeomeneasc\u0103, pe care din smerenie nu o discut\u0103, dar o dovede\u015fte prin op\u0163iunile dirijorale, s-a des\u0103v\u00eer\u015fit \u00een arta de a r\u0103bda neputin\u0163a novicilor de a auzi \u00een sistem netemperat \u015fi de a nu fi \u00een\u0163eles noima \u015fi particularit\u0103\u0163ile dintre genurile psaltice. \u00cens\u0103 credem c\u0103 Dumnezeu i-a m\u00eeng\u00eeiat sufletul prin harul cu care l-a cov\u00eer\u015fit la Liturghia \u015fi la concertul aniversar de \u00eencheiere, moment pentru care a ales compozi\u0163iile Sf\u00eentului Ioan Cucuzel, interpretate sublim, \u00een catedrala metropolitan\u0103, l\u00eeng\u0103 mult iubita noastr\u0103 sf\u00eent\u0103 Cuvioas\u0103 Parascheva.<\/p>\n\n\n\n

– Prof. Antonios Aetopoulos, mai sceptic fa\u0163\u0103 de puterea cuvintelor de a explica vreodat\u0103 muzica, a demonstrat prin inedite exemple audio varietatea de \u00een\u0163elegere \u015fi execu\u0163ie a genului cromatic \u00een spa\u0163iul elen, apreciat\u0103 cu entuziasm de publicul rom\u00e2n, care, din p\u0103cate, fa\u0163\u0103 de varietatea stilistic\u0103 interpretativ\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 d\u0103 dovad\u0103 de un maximum de rigiditate \u015fi dispre\u0163, precum s-a v\u0103zut la cursul p\u0103rintelui Gr\u0103jdean despre tradi\u0163ia interpretativ\u0103 ardelean\u0103, ad\u00eenc afectat\u0103 de duhul laic, cu care pr. Cun\u0163anu, mai degrab\u0103 iubitor de p\u0103m\u00eentul dec\u00eet de cerul Ardealului, a \u00eenlocuit pe Duhul Sf\u00eent, ca \u015fi Anton Pann cu gustul s\u0103u balcanic. Situa\u0163ia din Ardeal ar putea \u015fi ar trebui desigur schimbat\u0103, cu efort din partea arhiereilor \u015fi a muzicienilor jertfelnici care s\u0103-\u015fi asume, cu mult\u0103 dragoste de Biseric\u0103 \u015fi de \u0163ar\u0103, lupta \u00eempotriva prejudec\u0103\u0163ilor de tot felul. \u00cen condi\u0163iile \u00een care situa\u0163ia psaltic\u0103 \u00een Moldova de mult\u0103 vreme se chinuie cu interpretarea temperat\u0103 \u015fi tarat\u0103 de stilul operatic, popular sau coral, \u015fi \u00een condi\u0163iile \u00een care compozi\u0163iile Sfin\u0163ilor sunt voit ocultate, prin promovarea polifoniei sau a compozi\u0163iilor psaltice noi, netradi\u0163ionale \u015fi \u00eembibate de patimi, e greu de crezut c\u0103 Ardealul, at\u00eet de prigonit, ar putea s\u0103-\u015fi revin\u0103 mai lesne. De rug\u0103ciune e nevoie, dar totodat\u0103 \u015fi de lupta \u00eempotriva ne\u015ftiin\u0163ei, aceast\u0103 plag\u0103 ocrotit\u0103 de duhurile r\u0103ut\u0103\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

– Prof. Konstantinos Lanaras a atins \u015fi coordonate mai profunde ale muzicii de cult, \u015fi pentru faptul c\u0103 subiectul s\u0103u, isonul, \u0163ine mai mult de calitatea rezonan\u0163ei dec\u00eet de un strict aspect func\u0163ional priceput \u00eendeob\u015fte static \u015fi cantitativ<\/p>\n\n\n\n

– Prof. dr. Maria Alexandru, o prezen\u0163\u0103 delicat\u0103 \u015fi haric\u0103, aduc\u0103toare de veselie, a avut \u00een aceast\u0103 edi\u0163ie o alegere neobi\u015fnuit\u0103 de prezentare a subiectelor, prin dramatizarea, cu suportul studen\u0163ilor domniei sale, a informa\u0163iilor de paleografie. Desigur op\u0163iunea a binedispus auditoriul laic, spre deosebire de cel monahal (arta dramatic\u0103 fiind anathematisit\u0103 de Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i). \u00cens\u0103 substan\u0163a, ideile prezentate au avut aceea\u015fi acurate\u0163e \u015fi bun\u0103 sistematizare, at\u00eet de pre\u0163ioas\u0103, precum e caracteristic d-rei profesor. Dintre elevii s\u0103i amintim pe drd. Basilis Chados, singurul din pleiada de conferen\u0163iari care a atins \u015fi alt aspect al cromatismului dec\u00eet cel intervalic, \u015fi pe drd. Dimostenis Spanoudakis, care, probabil ca \u015fi noi exasperat de lacuna de \u00een\u0163elegere \u00eentre noua \u015fi vechea nota\u0163ie, propune o metod\u0103 statistic\u0103 de interpretarea a frecven\u0163elor unor anumite alegeri ritmico-melodice, care ar putea ajuta la elucidarea nu doar a regulilor de compozi\u0163ie din vechime c\u00eet mai ales a unor puncte de reper \u00een descifrarea g\u00eendirii semiotice vechi \u015fi noi.<\/p>\n\n\n\n

Concertele jubiliare<\/em> de \u00eencheiere \u2013 Byzantion (15 ani de activitate), Corul Bizantin Grec (35 de ani de activitate) \u015fi \u00eencercarea de rug\u0103ciune c\u00eentat\u0103 a corului cursan\u0163ilor Masterclassului, aflat la a cincea edi\u0163ie, au fericit duhovnice\u015fte \u015fi au ren\u0103scut n\u0103dejdea \u00een \u00eenvierea sfintei muzici a Bisericii lui Dumnezeu, C\u0103ruia se cuvine slav\u0103 acum \u015fi pururea \u015fi \u00een vecii vecilor, amin.<\/p>\n\n\n\n

A consemnat, pentru M\u0103n\u0103stirea Petru Vod\u0103, maica Neonila<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":519,"parent":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","format":"standard","meta":{"rank_math_lock_modified_date":false,"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","ngg_post_thumbnail":0},"categorii_masterclass":[508],"class_list":["post-2504","editii_masterclass","type-editii_masterclass","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","categorii_masterclass-editia-v-2012"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/editii_masterclass\/2504"}],"collection":[{"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/editii_masterclass"}],"about":[{"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/editii_masterclass"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2504"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/519"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2504"}],"wp:term":[{"taxonomy":"categorii_masterclass","embeddable":true,"href":"https:\/\/byzantion.ro\/wp-json\/wp\/v2\/categorii_masterclass?post=2504"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}