A început Triodul şi în anul mântuirii 2014. În primele trei Duminici ale Triodului se cîntă după Evanghelia Utreniei „Uşile mîntuirii”, o serie de trei stihiri foarte umilincioase scrise probabil acum mai bine de 1000 de ani în Mănăstirea Studion din Constantinopol. În limba română ele au fost traduse de Ieromonahul Filothei Jipa în 1713, folosind modelele greceşti compuse cu puţin înainte de 1700 de către Hrysaf cel Tînăr şi Bălaşu (Balasie) Preotul, ambii psalţi ai Patriarhiei de Constantinopol.
Prin mila lui Dumnezeu şi rugăciunile sfinţilor, s-a păstrat într-un manuscris cernican o exegeză didactică la aceste stihiri româneşti, exegeză aparţinînd lui Mihalache Bucureşteanul, un psalt puţin cunoscut, exegeză făcută celor trei stihiri în anii 1800-1803. În acea vreme, la Patriarhia de Constantinopol muzicienii pregăteau o nouă notaţie care să permită scrierea tuturor tipurilor de muzică psaltică (pînă spre 1800 ceea ce numim noi astăzi tactul tropăresc / muzica de tipul notă-silabă nu putea fi notat). Comparînd exegeza lui Mihalache cu exegezele constantinopolitane ale aceleiaşi vremi, se poate observa că notaţia lui Mihalache este diferită de cea grecească.
Tot prin mijlocirile sfinţilor, am descoperit în alte două manuscrise de secol XVIII stihirile „Uşile pocăinţei”, în notaţia originală. Se poate vedea că fiecare psalt avea un stil propriu, preferînd unele formule în dauna altora, şi astfel nu există două variante identice ale acestor stihiri în notaţia originală.
Drept este că una din ele, cea mai recentă, din anul 1795, este foarte apropiată de exegeza lui Mihalache Bucureşteanul, şi asta se poate observa limpede din faptul că în manuscrisul cernican stihirile nu sînt exighisite integral, ci anumite formule sînt lăsate în notaţia originală, şi sînt identice cu cele din manuscrisul din 1795.
Noi, Adrian Sîrbu şi monahul Filotheu Bălan, am început un studiu pe manuscrisele existente, comparate cu manuscrise greceşti în notaţie exegetică, pentru a aduce la dispoziţia psalţilor de azi cele trei stihiri, iar primele rezultate ale studiului le-am comunicat la simpozionul muzicologic IMC 2013 – Musical Romania and its Neghbouring Cultures, desfăşurat la Conservatorul din Iaşi la începutul lunii Iulie 2013.
Cîntarea de mai jos este transpunerea primei din cele trei stihiri în notaţie hrysanthică, interpretată de studenţii secţiei de muzică religioasă a Conservatorului din Iaşi, la sfîrşitul prezentării teoretice. În videoclip am inserat atît originalul ieromonahului Filothei Jipa la prima stihiră, cît şi partitura din manuscrisul cernican, datat 1803.
{phocadownload view=file|id=1|text=Stihira „Ușile pocăinței”|target=s}