Concert în Cracovia - BYZANTION

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

byzantion 11Festivalul Internațional „Muzică în Vechea Cracovie”, ediția a XXXVIII-a, 2013

Repertoriu

 

01. Condacul Apărătoare Doamnă, glasul plagal al IV-lea, de Ioan Zmeu. Cântarea a fost compusă de către Patriarhul Serghie al Constantinopolului, la anul 626, în semn de mulțumire față de Maica Domnului, care a salvat orașul Constantinopol, printr-o minune, în timpul asediului avarilor și perșilor. Acest condac a fost adăugat Imnului Acatist al Bunei Vestiri, compus, cel mai probabil, de Sf. Roman Melodul (sc. V-VI).

02. Imnul de la Oxyrynchos, sec. al III-lea – cel mai vechi imn creștin cu notație muzicală, descoperit până astăzi. Imnul este dedicat Sfintei Treimi, iar textul, notat pe un papirus, este însoțit de semiografie muzicală pentru compozițiii vocale, bazată pe alfabetul limbii grecești antice. A fost descoperit în groapa de gunoi a orașului antic egiptean Oxyrynchos, alături de alți 2000 de papiruși. Sistemul notației a fost decodificat, la începutul secolului al XX-lea, de profesorul Pellmann.

03. Alleluia, psalmul 112 (fragment) în limbile latină și greacă, din repertoriul paleoromaic.Stilul paleromaic (engl. “Old Roman chant”, fr. “répertoire Vieux Roman”) reprezintă o tradiție veche a Bisericii din Roma, care s-a format începând cu secolele al VII-lea și al VIII-lea și a dăinuit până în secolul al XIII-lea, dezvoltându-se în sudul Italiei, sub influența coloniilor grecești;
 „Caracterul său evident oriental, care conferă un aspect de cantilație ornamentată nu este cu nimic surprinzător ținând cont de faptul că, în această perioadă, Italia era sub conducerea împăratului bizantin și reprezenta, de asemena, un tărâm în care se refugiau largi colonii de greci. [...] Vecerniile de la slujba Învierii sunt fascinante pentru solemnitatea rânduielii liturgice și pentru amplitudinea cântărilor. Psalmodierea alterna cu Alleluia, cântare a cărei desfășurare melismatică se caracteriza printr-o luxurianță ce nu se mai întâlnește în nicio altă perioadă a anului liturgic (pentru repertoriul religios occidental n.n.). (Marcel Pérès)

04. Prochimenul O Kyrios evasileusen (Domnul a împărățit),din repertoriul paleoromaic, ce se cântă la Slujba Vecerniei Sfintelor Paști de Luni (Manuscrisul „Latin 5319” din Biblioteca Vaticanului) - după o intepretare a luiLykourgos Angelopoulos (Atena) alături de corul „Organum” (Paris), dirijat de Marcel Pérès

05. Psalmul 102, plagalul glasului al IV-lea, tradiție athonită. Prima consemnare a fost realizată de Arhonte Protopsalt Lykourgos Angelopoulos în anul 1976.

06. Să tacă tot trupul, heruvic din Sâmbăta Patimilor, plagalul glasului I, de Iacov, Protopsaltul Marii Biserici a lui Hristos de la Constantinopol (+1800).

07. Imnul Trisaghion Sfinte Dumnezeule, glasul II (în limbile română, greacă și slavonă) de Nectarie Schimonahul. „Puternic” de Gheorghe Cretanul (+1815).

08. Binecuvântările Învierii (fragment), plagalul glasului I, de Petru, Lampadar al Marii Biserici a lui Hristos din Constantinopol (+1777).

09. Prochimenul Apostolului Cântați Dumnezeului nostru, cântați, glasul al III-lea, de Simon Karas.

10. Lecturarea Apostolului de la Slujba Înmormântării, în stil ecfonetic. Notația ecfonetică își are începuturile încă din secolul al IX-lea, iar ultimele surse sunt din secolul al XIV-lea. Ea era folosită pentru citirea textelor din Evanghelii, Faptele Apostolilor și texte din profeți.

11. Prohodul Maicii Domnului, plagal glas I și III, melodie tradițională.

12. Slava pe opt glasuri la Vecernia Adormirii Maicii Domnului, de Petru Lampadarie (+1777).

13. Kratimă, glasul I, de Anton Pann. Kratimele sunt melodii puse pe silabe fără niciun sens, precum te, ri, re, to, ro, ti, ne, na. Aceste compoziții aparțin genului calofonic și reprezintă o jubilație, simbolizând cântarea mai presus de cuvinte a cetelor îngerești, care este adusă în fața tronului dumnezeirii.

CUMPĂRĂ ONLINE

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Ultimele postări pe forum

  • No posts to display.

Înregistrări YouTube

Byzantion Choir - Aineite ton Kyrion (Praise the Lord from Heaven)
Corul BYZANTION - Concert extraordinar de muzică brâncovenească - 2014
Byzantion Choir - Aineite ton Kyrion (Praise the Lord from Heaven)
Byzantion Choir - Aleluia and Prokeimenon of the Apostle O Kyrios ebasilevsen
Byzantion Choir - Evlogitaria Anastasima (Ressurection Blessings)
Byzantion Choir - I Romania Parthen, Trapezuntian traditional song
Byzantion Choir - Osoi eis Christon, mode plagal of 1sr
Byzantion Choir - Christos anesti (Christ is risen)
Byzantion Choir - Basilev ouranie (in Romanian)
Byzantion Choir - Sticheras and prosomoia to the Holy Spirit (7 from 7)
Byzantion Choir - Sticheras and prosomoia to the Holy Spirit (6 from 7)
Byzantion Choir - Sticheras and prosomoia to the Holy Spirit (5 from 7)
Byzantion Choir - Sticheras and prosomoia to the Holy Spirit (4 from 7)
Byzantion Choir - Sticheras and prosomoia to the Holy Spirit (3 from 7)
Byzantion Choir - Sticheras and prosomoia to the Holy Spirit (2 from 7)
Byzantion Choir - Sticheras and prosomoia to the Holy Spirit (1 from 7)
Byzantion Choir - The Good Friday Lamentations (fragment), mode plagal of 1st, traditional melody.
Byzantion Choir - Invincible conductrice (French version), mode plagal of 4th

Ultimele Articole