Înregistrări YouTube

Corul Byzantion - „Ca un om ai venit”, plagal glas IV, de arhiereul Gherman Neon Paron (sc. XVII)
Corul Byzantion - „Cuvine-se cu adevărat”
Corul Byzantion - Stihira „Acum, proorocia”
Corul Byzantion - Stihira „Betleeme, gătește-te”
Corul Byzantion - Slava „Astăzi se naște din Fecioara”
Corul Byzantion - Slava „Acestea zice Iosif”
Corul Byzantion - Irmosul Calofonic „Hristos se naște”
Corul Byzantion - Irmos la Nașterea Domnului, pe larg, de Macarie Ieromonahul
Corul Byzantion - Matima „Hristos se naște”, de Balasie Iereul
Corul Byzantion - Irmos la Nașterea Domnului, de Macarie Ieromonahul
Corul Byzantion - Condacul Nașterii Domnului „Fecioara, astăzi”
Corul Byzantion - Stihira „Mai înainte de Nașterea Ta”
Corul Byzantion - „Fluierul cel păstoresc”, podobie glasul I
Corul Byzantion - „Piatra fiind pecetluită”, podobie glasul I
Corul Byzantion - „Mormântul Tău, Mântuitorule”, podobie glasul I
Corul Byzantion - „Prin mâncare a scos din Rai”, podobie glasul I
Corul Byzantion - „Pentru rugăciunile tuturor sfinților”, podobie glasul I
Corul Byzantion - „Nor al luminii”, podobie glasul I

    „Cel întâiu dintre musicii vechimei, se vede din istorie a fi Plolomeu Filadelfu, carele a pus a se traduce Biblia. Acesta având cunoştinţă de limba greacă, evraică şi persană, a combinat din aceste trei unu sistemu cu totul deosebit. De la acesta se află unu tratatu de muzică, compus de el însuşi, în biblioteca cea mare de la Alecsandria, carele înpreună cu alte nenumărate cărţi şi manuscrise, s-au arsu de cătră sareceni, prin califul Omaru.

”La anul o mie șase sute patruzeci si nouă (1649) de la Hristos, s-au făcut întrebări și răspunsuri pentru ce în Biserica Ortodoxă Răsăriteană se cântă Tereremuri și a răspuns Ieromonahul Gherasim Vlahul și Criteanul zicând: “da, cu adevărat cântăm în Biserica Ortodoxă Răsăriteană Tereremuri si voi răspunde pe cât pot eu să socotesc după neputința vârstei mele și a practicii, am tâlcuit, după cum se vede mai jos, lăsând la alții ca mai mare și mai bogat și mai desăvârșit să dea răspunsul”.

Cîntarea de mai jos, interpretată de grupul de psalţi “Nectarie Schimonahul” din Bucureşti la Floriile anului 2005, e foarte cu putinţă să fi fost ultima cîntare bisericească pe care voievodul şi Mucenicul lui Hristos Constantin Brîncoveanu a ascultat-o în viaţa aceasta, cu puţin mai înainte de arestarea sa de către turci în Săptămîna Patimilor anului 1714.

„Muzica noastră bisericească executată după cerinţele bunului simţ, după prescripţia canoanelor şi după vechea tradiţie creştină, place. Am zis după cerinţele bunului simţ, spre distincție de muzica aceea, care nefiind bine executată, nu concetuează-n sine acel "ce" religios, care să-ţi misce inima, să-ţi înduplece voia şi să te hotărască la lucruri înalte.

„Se stinse, zilele trecute, în modesta sa locuință din calea Șerban –Vodă, ultimul strălucit reprezentant al patriarhalei generații ce apuse. Se stinse, zilele trecute, cel care a întrupat în toată măreția liniștită a sufletului său întreaga muzică bisericească română. Se stinse fala cântăreților de giubeá.

Lista cronologică a cărţilor de muzică psaltică în limba română, tipărite în România între 1820 şi 2014

Macarie Ieromonahul este ctitorul tiparului psaltic în limba română, poate cel mai important traducător de muzică şi unul din cei mai desăvîrşiţi compozitori şi muzicieni pe care i-a avut vreodată poporul român.

Mihalache Moldoveanul este unul din cei mai puţini cunoscuţi compozitori şi traducători români de la sfîrşitul veacului al XVIII. Lucrările sale sunt, cele mai multe dintre ele, cvasi-necunoscute, atât cercetătorilor, cât şi psalţilor de astăzi. Am încercat să creionez o primă listă a lor.